Fractali in arta si filosofie

Pe 10 martie, echipa ,,Călătorie către sine” a facut o vizita Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică din Bucuresti cu ocazia organizării de către regizorul de animație Radu Igazsack, în colaborare cu fizicianul Mircea V. Rusu, profesor la Facultatea de Fizică a Univeristății din București unui workshop cu tema ,,Fractali in artă și filosofie”

workshop fractali unatc

În cadrul acestei întâlniri științifice am fost încântați să aflăm lucruri noi despre natură, despre elementele naturale ce ne încojoră sau chiar despre cele care se află în propriul nostru corp.

Am fost surprinși să ni se confirme ceva ce bănuiam, la fel ca toată lumea, de foarte mult timp. Acum stim sigur că natura este alcătuită din forme mult mai complexe decât triunghiul, cercul sau pătratul. Natura dispune de un algoritm pe care îl repetă de fiecare dată când simte nevoia să creeze ceva nou și astfel ea reușește să se producă la infinit.

Până în anul 1975 cercetătorii nu au avut posibilitatea să demonstreze acest lucru din cauza multitudinii de calcule ce trebuiau făcute.

Totul s-a schimbat atunci când Benoit Mandelbrot, cu ajutorul calculatorului, pune bazele geometriei fractale, care măsoară formele complexe întâlnite peste tot în mediul natural, bazându-se pe ideea că una dintre cele mai importante proprietăți ale elementelor naturale ar fi aceea că pot fi divizate într-un număr infinit de părți și tot vor semăna cu întregul. O altă caracteristică ar fi ș dimensiune specifică. Un copac, o plantă, o ferigă sau o piatră nu pot fi puse într-o cutie și să ocupe tot spațiul, astfel dimensiunea lor va fi una fracționară diferită de cea a punctului (1D), planului (2D) sau cubului (3D).

Această descoperire ni s-a părut și mai interesantă atunci când am aflat despre multitudinea de domenii în care sunt în prezent folosiți fractalii.

Într-o atmosferă relaxată, în sala Cinema a UNATC-ului, cei doi profesori ne-au prezentat cu lux de amănunte modul în care fractalii au contribuit la explicarea unor fenomene precum fluctuațiile bursei de valori, bolile neurologice, cognitive și comportamentale (Alzhaimer, autism, ADHD și depresie majoră cronică, oboseala cronică), evoluția orașelor, sincronicitatea ( coincidențele precum cartea care cade din greșeală de pe raft e fix cartea care ne trebuie) și formarea grupurilor sociale.

Împreună cu studenții și profesorii prezenți la eveniment, am admirat și operele de artă ale unor artiști plastici cunoscuți precum  M. C. Escher și Jackson Pollock care au redat fractalii înainte ca aceștia să fie încă descoperiți și numiți.

Mai jos aveți câteva poze de la conferință și câteva lucrări reprezentative pentru cei doi artiști.

Jackson Pollock- Reflection of the big dipper(1947)
Jackson Pollock- Reflection of the big dipper(1947)
M.C. Escher - Metamorphosis(1937)
M.C. Escher – Metamorphosis(1937)
Regizorul Radu Igaszag deschide workshopul
Regizorul Radu Igaszag deschide workshopul
Fizicianul Mircea V. Rusu prezintă temele principale ale workshopului
Fizicianul Mircea V. Rusu prezintă temele principale ale workshopului
Fractalii sunt aproape peste tot!!!
Fractalii sunt aproape peste tot!!!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s